Paranoia în relații

Woman Checking Mobile Phone

Probabil ați auzit sau chiar ați întâlnit voi înșivă persoane mereu suspicioase, care nu au încredere în nimeni și nimic, ba mai mult de atât, interpretează intențiile celorlalți ca fiind mereu răuvoitoare sau împotriva lor. Oricâte dovezi le-ar fi aduse care să le demonteze credințele sau suspiciunile, aceștia nu vor renunța, ci dimpotrivă, vor căuta în argumentele aduse niște indicii care să rezoneze sau să se potrivească ideilor lor. Aceste persoane sunt persoane care suferă de paranoia sau, în termeni mai academici, de ”tulburare de personalitate de tip paranoid”.

Aceste persoane au o imaginație extrem de bogată, sunt creative și construiesc niște scenarii complexe, pe care ei le simt ca fiind reale. Acest dar al imaginației bogate este și blestemul lor, întrucât își folosesc darul pentru a crea deziluzii și idei paranoice, iar suferința lor este una reală. Ei chiar cred scenariile construite.

Despre tulburarea de personalitate de tip paranoid

Tulburare paranoidă de personalitate face parte din grupul tulburărilor de personalitate numite excentrice alături de personalitatea schizoidă și schizotipală.

Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă sunt caracterizate prin suspiciune și neîncredere față de ceilalți oameni, credința că ceilalți au ca scop să-l folosească, să-l lezeze în vreun fel sau să-l păcălească pe cel în cauză.

Caracteristicile tulburării de personalitate de tip paranoid

Persoana cu tulburare de personalitate paranoidă are dificultăți în a acorda încredere celor din jur și a-i vedea pe ceilalți oameni demni de încredere și loialitate. Suspiciunea se referă la oameni în general. Interpretarea acțiunilor, a evenimentelor din mediu se face conform acestor șabloane inflexibile, constante și continue de gândire.

Persoanele cu tulburare de personalitate paranoidă sunt supervigilente și în permanență observante ai mediului înconjurător, căutătoare de semnale de atenționare și semne care să le confirme ideea că sunt amenințate sub o formă sau alta. Atenția și memoria acestor persoane cu trăsături de personalitate paranoidă este orientată selectiv către stimulii asociați cu amenințarea. Odată detectate aceste semnale din mediul înconjurător sunt percepute și interpretate într-o manieră proprie, eronată. Memoria depozitează aceste informații asociate cu suspiciunea, neîncrederea, amenințarea și lezarea propriei persoane. Reactulizarea în memorie a acestor informații se face în mod prioritar.

Tabloul clinic al tulburării de personalitate paranoidă

  • suspiciune și neîncredere în alții;
  • ceilalți sunt văzuți ca persoane care cu scopuri ascunse;
  • ceilalți sunt văzuți ca persoane care urmăresc să-l manipuleze, să-l folosească pe cel în cauză;
  • ceilalți sunt văzuți ca persoane care urmăresc să-i provoace o daună, materială sau morală;
  • are dubii cu privire la loialitatea și încrederea în cei cu care vine în contact;
  • se teme de contacte cu alții, ocolește relațiile cu alții de teama că aceștia ar folosi relația în avantaj personal, și ar aduna informații pe care le-ar putea folosi împotriva sa;
  • este sensibil la critici din partea altora, critici și insulte pe care nu le uită cu ușurință și la care reacționează radical;
  • ranchiunos, nu poate să uite și să ierte situații sau persoane care l-au jignit, umilit;
  • își acuză partenerul, fără motive reale, că îl înșeală.

În cuplu…

Așadar în cuplu își suspectează în permanență partenerii de infidelitate, sunt geloși și posesivi, caută dovezi care să le confirme orice bănuială, pot aduna probe banale și contextuale pentru a-și susține acuzațiile, îi asaltează pe aceștia cu întrebări și nu se pot liniști decât după ce li se ”confirmă” suspiciunile. Își doresc să mențină un control total asupra relațiilor intime pentru a evita să fie înșelați și se ăntreabă și se frîmântă în permanență în legătură cu unde se află partenerul, cu acțiunile, intențiile și (in)fidelitatea acestuia. De multe ori, dacă partenerul unui paranoic ajunge într-un final să îi fie infidel, iar paranoicul află, acesta din urmă se va ”relaxa” oarecum, căci în sfârșit i s-a demonstrat că avea dreptate.

DIn păcate, așa cum spuneam la începutul articolului, suferința acestor persoane este reală, așadar consumul interior este unul imens, întrucât acestea nu se consideră suficient de bune, nu au încredere în sine, având convingerea interioară că ele nu merită să fie fericite sau să aibă relația pe care o au.

Paranoia poate pătrunde într-un cuplu fără ca măcar partenerii să fie conștienți de această situație. Dacă la început se manifestă ca o banală frică, în timp aceasta capătă valențe imense, devenind și comportându-se ca un adevărat virus pentru relație. Pentru a putea face cu adevărat diferența între paranoia și teamă sau, în alte cazuri, intuiție, este important să fim conștienți și să ne recunoaștem temerile pe care le avem, profunzimea lor și emoțiile pe care acestea ni le creează, pentru a putea lucra cu ele și pentru a putea conștientiza ce este real și ce nu.

Sunt și cazuri în care paranoia în cadrul relației poate avea un fundament real și atunci este important ca ambii parteneri să recunoască situația și să o aducă în discuție pentru a fi analizată cu calm, încredere și cu mintea limpede, astfel încât să se ierte ce e de iertat și să se poată merge mai departe și construi un plan de evoluție împreună. În aceste cazuri este important să se mute percepția asupra situației de la teamă la gândire rațională.

Paranoia poate apărea și într-o relație plină de iubire și armonie, în care nu au existat motive de suspiciune înainte. Este suficient ca mintea să creeze un gând sau o îndoială vis-a-vis de partener, având la bază teama că l-am putea pierde, că și-ar putea găsi pe altcineva și atunci relația aceasta minunată s-ar putea încheia. Dacă îndoielile își fac loc în relație și întrebările legate de fidelitatea partenerului devin tot mai frecvente, asta ar putea determina pe cineva să înceapă să ”verifice” telefonul partenerului, laptopul, în unele cazuri chiar ar putea începe să-și urmărească partenerul sau chiar să angajeze un detectiv pentru asta.

Și având în vedere că în această etapă suntem în căutarea confirmărilor, orice dovezi de fidelitate sunt respinse, astfel încât nu vedem decât ”probe” incriminatorii chiar și acolo unde nu prea sunt. Dar găsim cum să le dăm noi interpretări în așa fel încât să fie.

Când paranoia se instalează, oamenii încep să analizeze tot ce se întâmplă, fiecare vorbă, acțiune, comportament al celuilalt, văzând totul în modul personal, creând scenarii și dând propria interpretare, care să se potrivească cu scenariul infidelității pe care îl au deja în minte.

Paranoia poate transforma pe cineva într-o adevărată epavă emoțională, întrucât singurele emoții trăite de persoana în cauză sunt doar cele izvorâte din FRICĂ: frustrare, amărăciune, furie, lipsă de încredere (în sine și în ceilalți), anxietate, suferință, durere etc. Oamenii care suferă de această tulburare se îndepărtează atât de mult de esența lor, de cine sunt ei cu adevărat, de menirea lor. Singura lor misiune devine cea de a-și demonstra propriile suspiciuni și toate activitățile acestora se învârt în jurul acestei misiuni. Astfel își petrec timpul urmărind fiecare mișcare a partenerului, verificându-i telefonul, mail-ul, urmărind activitatea acestuia de pe rețelele sociale. Nu există limită de nivel superior la care poate ajunge o persoană pe care a pus stăpânire paranoia. Este dureroasă și distructivă această situație și din păcate, ea nu se ameliorează cu trecerea timpului, ci devine tot mai gravă și roade, la propriu, din interior spre exterior persoana în cauză. Mai întâi îi distruge acesteia încrederea în sine, cine este ea, îi dă peste cap valorile și principiile morale, apoi îi afectează starea mentală și emoțională prin lipsa gândirii raționale, apoi starea sănătății fizice are de suferit. Persoana poate începe să aibă insomnii, să-și piardă capacitatea de concentrare, să-și deregleze metabolismul. Unele persoane pot slăbi semnificativ de la stresul interior la care se supun. Altele se pot îngrășa din nevoia apărută la nivel inconștient de a se proteja de toată această suferință auto-cauzată. Iar în cele din urmă, paranoia ajunge să distrugă relația de cuplu și capacitatea persoanei de a-și crea și menține alte relații sociale.

Nu știu dacă există un ”tratament-minune” care să poată scăpa pe cineva de paranoia. În mod oficial, cineva care suferă de această tulburare ar fi de preferat să consulte un specialist, să înceapă o terapie în această direcție. Din păcate, marea majoritate a acestora nu sunt conștienți că au o problemă, întrucât în ”lumea lor” comportamentul și temerile lor sunt perfect justificate.

Dacă totuși constați că ai frecvent îndoieli legate de partenerul tău, dacă îți pui frecvent întrebări legate de fidelitate acestuia, de unde este și ce ar putea face, încearcă să faci următorul lucru:

  • Cu puțin antrenament, ne putem reprograma felul în care creierul nostru funcționează. De fiecare dată când apre un gând negativ, îl putem observa, permițându-ne să vedem ce emoții ne transmite, dar învățând să-i dăm apoi drumul. De multe ori suntem tentați să opunem rezistență acestor gânduri, iar asta nu face decât să le întărească și să le permită să-și planteze sămânța adânc în mintea noastră. Însă atunci când le acceptăm și le recunoaștem, permițându-le să fie, acestea nu mai sunt atât de puternice. Dacă același gând reapare, întrebă-te dacă este justificat. Fă apel la rațiune și la toată cunoașterea pe care o deții, lăsând la o parte emoțiile, pentru a stabili dacă lucru la care te gândești reprezintă într-adevăr o amenințare sau nu. Dacă ajungi la rezultatul unei temeri false, nejustificate, atunci înlocuiește repede gândul cu unul pozitiv, plin de iubire și cu compasiune față de tine însuți, nu cu vinovăție. Fă asta în mod repetat, până când puterea gândului inițial scade și tu poți renunța la el rămânând calm. Dacă rezultatul îți revelează o temere reală,asupra căreia este necesar să acționezi, așteaptă până emoțiile inițiale se domolesc pentru a acționa cu calm și cu mintea limpede.

În unele cazuri, paranoia poate fi depășită prin conștientizare, creșterea stimei de sine, o înțelegere mai profundă a cauzei și efectului acestor trăiri paranoice. Când începem să înțelegem de ce am ajuns în acest punct, căpătăm o înțelegere a cine suntem noi și o viziune mai clară asupra relației de cuplu pe care o avem. Dacă suntem conștienți de ceea ce trăim, preluăm controlul asupra vieții noastre, astfel putem deveni noi cei care ne controlăm propriile trăiri, nu invers. Cu cât începem mai devreme lucrul cu noi, cu atât mai mare este șansa să putem avea control asupra felului în care percepem viața și ceea ce se întâmplă în jurul nostru.

De cele mai multe ori paranoia duce către o comunicare defectuoasă și lipsa încrederii. Așadar, pentru a putea scăpa de această tulburare, este important ca ambii parteneri să fie deschiși către comunicare, să găsească împreună soluții în această direcție. Persoana care suferă de paranoia trebuie tratată cu compasiune, nu judecată și acuzată. În interiorul său chiar se dă o luptă, așadar este important ca partenerul să îi fie alături, astfel încât împreună să poată trece peste această încercare, înainte de a fi prea târziu.

Important!!! Dacă paranoia se află într-un stadiu suficient de avansat încât persoana în cauză ajunge să-și facă rău ei înseși sau celor din jur, este importantă contactarea imediată a unui specialist!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s